Selectează o Pagină

Ioan Budoiu

Ioan Budoiu

EROARE: trebuie sa activati Cookie-urile pentru a vota.

S-a născut la 19 aprilie 1866, în satul Mermezeu-Văleni (jud. Hunedoara). Absolvent al Institutului teologic-pedagogic din Sibiu (1888), a fost hirotonit preot la 19 mai 1890, pe seama parohiei Câmpuri (1890-1911); după despărţirea comunităţii bisericeşti din Câmpuri-Surduc de cea din Câmpuri de Sus, prin constituirea celei dintâi ca parohie distinctă, a preluat, vreme de alte patru decenii, destinele sufleteşti ale noii obşti ecleziastice, întâi ca preot-paroh (1911-1941), apoi în calitate de administrator parohial pensionar (1943-1954). În lunga sa păstorire s-a remarcat prin numeroase şi diversificate realizări în toate sectoarele vieţii parohiale; lui i se datorează construcţia impunătoarei biserici „Sf. Ioan Botezătorul” din Câmpuri-Surduc (1897-1898) şi a clopotniţei alăturate (1928), a unui nou local şcolar (1907-1908), a unei case parohiale şi a unui cămin cultural (1946-1947), crearea „Fondului şcolar” (1904), a unui „Fond de bucate” (1906) şi a unei „Însoţiri de credit «Reiffeisen»” (1907), înfiinţarea unui cor bisericesc, a unei fanfare săteşti şi a două asociaţii cultural-bisericeşti, anume „Reuniunea de femei pentru înfrumuseţarea bisericii” (1904) şi „Reuniunea de muzică şi cântări” (1909), cu statute corespunzătoare şi fonduri proprii, respectiv întocmirea unei detaliate cronici parohiale anuale; începută în 1904, aceasta continuă, prin pana preoţilor care i-au succedat, până astăzi. Temeinic organizată, cu statut de funcţionare şi număr de înregistrare la Tribunal, însoțirea de credit amintită avea rolul de a acţiona asemănător unei Bănci, dar în interesul exclusiv al sătenilor, precum şi de a furniza o sursă suplimetară de venit pentru plata învăţătorului; în anii următori, această „însoţire” a asigurat mici sume îndreptate spre construirea depozitului fondului de bucate, spre înfrumuseţarea, renovarea şi susţinerea permanentă a bisericii. De asemenea, a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia şi la înscăunarea regelui Ferdinand I, precum şi la un amplu pelerinaj la Locurile Sfinte (1925). A trecut la cele veşnice la 4 ianuarie 1954, în Câmpuri-Surduc.

Referinţe:

Arhiva Parohiei Ortodoxe Române Câmpuri-Surduc, Condica Parochiei Câmpuri-Surduc. Monografia comunei Câmpuri-Surduc, scrisă de preotul Ioan Budoiu la anul 1904 (ms.); Eusebiu Roşca, Monografia Institutului pedagogico-teologic „Andreianu” al Arhidiecezei Ortodoxe Române din Transilvania, Sibiu, 1911; Florin Dobrei, Istoria vieţii bisericeşti a românilor hunedoreni, Reşiţa, 2010; Camelia Vulea, Un om pentru oameni – preotul Ioan Budoiu din Câmpuri-Surduc, în vol. Silviu Dragomir – 50 de ani de la trecerea în veşnicie, Cluj-Napoca – Deva, 2012.